Am găsit următorul material într-o carte de ”Nutrigenomică”, care mi-a atras atenția și a reprezentat elemenul de pornire în noul drum practic aplicat în ”Clubul Iubim Fructele”:
PRAGURI NUTRIȚIONALE (dr. Rudman)
Valorile tip NECESITATEA MINIMĂ și TOLERANȚA MAXIMĂ.
1) NECESITATEA MINIMĂ = este cantitatea cea mai mică de nutrienți pe care trebuie să o consume un individ pentru o creștere optimă și prevenirea bolilor
2) TOLERANȚA MAXIMĂ = este cantitatea cea mai mare de nutrienți ce poate fi consumată de un individ, fără efecte adverse
DOAR NUTRIENȚII ESENȚIALI au un prag redus.
Toate celelalte componente ale dietei au praguri crescute.
Indivizii sănătoși trăiesc într-o ”fereastră nutrițională” între pragul inferior și cel superior – cu privire la fiecare componentă din dietă.
”Pragurile” sunt influențate de mulți factori.
Pragul pentru un nutrient poate fi influențat de consumul altuia
De evenimente ale vieții (sarcină, lactație, vârsta avansată)
De mediul extern (frig, cald, stres)
De nivelul activității fizice
De caracteristicile metabolice moștenite (genetic)
Ca rezultat, familii întregi și indivizii – pot diferi cu privire la pragurile nutriționale.
Din știința nouă a Nutrigenomicii (despre care v-am menționat și în ultimele Lecții ale Școlii Sănătate 5D) am reținut acest concept revoluționar – care a trecut parțial neobservat de către oamenii de știință – dar care va avea un IMPACT URIAȘ asupra noastră, celor care punem în practică schimbarea fundamentală a dietei.
PRAGURILE NUTRIȚIONALE.
Să comentăm puțin mai mult, pentru a putea ”integra” mai bine informația de mai sus – și apoi a observa / aplica în realitatea noastră partea sa practică.
Așa cum știți din propria experiență, atunci când fructele sunt de bună calitate (sau alimentele alese de fiecare dintre noi la un moment dat, fie că sunt legume, nuci sau fructe – funcție de ce simțim că are nevoie corpul), vom consuma foarte puțin și corpul se va simți SĂTUL și în stare de bine.
Așadar – se definește pentru fiecare persoană în parte – O NECESITATE MINIMĂ ce trebuie consumată (dintr-un nutrient sau aliment) – pentru a ne feri de probleme, în timpul vieții pe pământ.
Această ”necesitate minimă” (adică un fel de ”prag inferior” alimentar) este foarte mică pentru nutrienții ”esențiali”.
Pentru carbohidrați, amino-acizi și acizii grași esențiali, la fel și pentru vitamine, minerale și enzime – NECESITATEA ZILNICĂ este minusculă.
Cu 1-2 fructe de bună calitate reușim să acoperim această ”necesitate” fără probleme (mai ales când organismul este ”CURAT” și digeră / absoarbe bine și cât mai complet tot ce se introduce).
Acum, desigur, totul va depinde și de starea organismului, de circumstanțele fizice și emoționale, de anotimp și de condițiile sociale în care se găsește persoana.
Din experimentările făcute atât pe animale, cât și pe oameni – și din toate informațiile pe care le aveți în literatură (și vă invit să recitiți în cartea ”De la Celulă la Univers” – traducerea făcută din epistolele lui Luigi Corona și de pe site-ul www.centrulnatura.ro – capitolul ”Iubim fructele” – din ”Textele vechilor maeștri” – ”Alimentația speciei umane – partea 1 și 2”) ați aflat până acum că OAMENII NU AU NEVOIE SĂ MĂNÂNCE MULT.
Cantitățile vehiculate de specialiștii în nutriție ”avansați”, care au testat atât pe ei cât și pe alții toate ipotezele discutate mai sus – arată că ființa umană trăiește SĂNĂTOASĂ și ECHILIBRATĂ cu circa 200-300 grame nutrienți de bună calitate pe zi.
Probabil că are nevoie și de mai puțin, Robert Morse spunea într-o discuție că oamenii au nevoie să mănânce o dată la 2-3 zile, pentru a-și re-echilibra pierderile structurale provocate de activitatea zilnică.
Și această masă este suficient să fie 200-300 grame fructe de foarte bună calitate (sau puține legume, sau nuci – depinde de circumstanțe).
Cu cât un aliment este mai de CALITATE și conține nutrienți esențiali mai mulți – cu atât CANTITATEA necesară este MAI MICĂ.
Cu cât alimentul nu este de calitate și nu are ceea ce corpul caută în el, corpul tinde să consume MAI MULT.
Așadar, cantitățile pe care încă le consumăm cu toții (în jur de 1 kg și ceva de mâncare pe zi – fructe, legume, nuci sau altele) – ne indică faptul că organismul nostru ȘTIE că nu-și primește din tot ceea ce introducem – CE ARE EL NEVOIE.
De altfel, dacă vă uitați la cantitatea de materii fecale pe care o eliminăm, deja ȘTIȚI că cea mai mare parte din ce introducem NU este folosită de corp – și acesta muncește ”din greu” să o elimine sub forma scaunului, urinii, transpirației (sau uneori, o depune sub forma grăsimilor în exces).
Cu alte cuvinte, noi ”forțăm” zilnic corpul să muncească ÎN ZADAR – pierdem energie doar pentru a produce deșeuri – pe care corpul muncește să le elimine. Pentru că din tot ce-i oferim (în ”lăcomia” și forțarea noastră de ”a nu ne lipsi nimic”) corpul poate utiliza, cu adevărat, foarte puțin – în procesele sale de funcționare, de detoxifiere și regenerare.
Încărcarea inutilă a corpului este o trăsătură atât de ”normală” cu care suntem obișnuiți din copilăria mică – încât ne va lua MULT TIMP să o scoatem din ”setările” mentale și să ne ”învățăm” cu PUȚIN ȘI DE CALITATE.
Pentru a putea să consumă hrană de CALITATE – avem nevoie să ”reînvățăm” CALITATEA.
Avem nevoie să redevim ”PRINȚII” și ”PRINȚESELE” care apreciază și acceptă pentru corpul lor DOAR CE ESTE MAI BUN.
Primul pas în acest proces este REFUZAREA treptată a tot ce este mai puțin calitativ – și îndreptarea către CALITATE.
Ne va lua ceva timp întregul proces, așa încât, procedați (ca și până acum) cu multă RĂBDARE și BLÂNDEȚE cu propriul corp – și nu mai folosiți vechile tehnici de ”auto-blamare”, ”biciuire”, ”impunere” și ”forțare”.
Nu mai ”trebuie” să faceți nimic.
Doar ”alegeți” să schimbați lucrurile – și înțelegând ”dinamica schimbării” ca un proces de durată – permiteți-i să se întâmple în viața fiecăruia.
Majoritatea aveți experiența TOLERANȚEI MAXIME – pentru că nu există om dintre cei aflați în acest moment în Clubul ”IUBIM FRUCTELE” să nu fi trecut prin perioadele sale de ”lăcomie” alimentară (și ”de viață”).
Cu toții am avut perioadele noastre de ”hârciogi” – de agonisitori a tot și toate.
Cu toții am mâncat până ne-a fost rău – ceva ce am dorit sau ne-a plăcut (personal, am avut episoade de consum înghețată și dulciuri / patiserie tip fursecuri, saleuri, pateuri și alte ”bunătăți” în cantități de 1-2 kg la o masă – până la stare de ”obnubilare” – cum se spune în medicină – adică o stare vecină cu leșinul! După atâta zahăr introdus odată în el, bietul corp era complet ”paralizat” și nereactiv, copleșit la propriu de ”abundența” toxinelor introduse!). Am făcut un fel de ”erupție vulcanică” în corpul meu și ”lava” toxică (din dulciuri) a acoperit temporar complet țesuturile sănătoase, care au încetat tranzitor activitatea. Și abia după ore întregi, treptat, pas cu pas, corpul a început să revină la viață, să curățe, să elimine și să mențină forțele vitale.
În inconștiența mea dintr-o anumită vreme, m-aș fi putut sinucide cu multă ușurință (pentru că minunatul meu corp putea să decidă, în orice moment, că ”gata”, încetează lupta, este ”prea mult pentru el”) – dar ceva m-a păzit și m-a ținut în viață – în ciuda mea!
Acum percep și simt INTERVENȚIA DIVINĂ în viața mea – și abia acum realizez PUTEREA ȘI REZISTENȚA incredibilă a propriul meu organism biologic.
Iar episodul de ”izbucnire vulcanică toxică” nu a fost unic – ci au fost nenumărate astfel de episoade – de-a lungul unei perioade stresante și zbuciumate din viața mea. Adică ”am insistat” în eforturile mele sinucigașe – testând mult timp ”anduranța” mașinii biologice în care locuiesc!
Am putut introduce cantitățile IMENSE de deșeuri în corpul meu, pentru că PRAGUL NUTRIȚIONAL MINIM nu există pentru ele (corpul NU are o nevoie MINIMĂ de nimic din ceea ce este într-o înghețată – sau produs de patiserie – acestea nu sunt considerate ”alimente” pentru corp – ci ”otrăvuri” – corpuri străine) – în schimb, PRAGUL NUTRIȚIONAL MAXIM – sau TOLERANȚA MAXIMĂ este URIAȘĂ. Corpul nostru este MAGNIFIC. Poate îngurgita cantități înfiorător de mari de dulciuri, patiserie, pizza și alte deșeuri ”goale”, fără nici un nutrient și beneficiu pentru organism – și RĂMÂNE ÎN VIAȚĂ.
Majoritatea oamenilor – și noi printre ei – oscilăm între NECESITATEA MINIMĂ și TOLERANȚA MAXIMĂ a diferitelor alimente – întreaga viață.
Nici măcar nu ne gândim prea mult la aceste ”repere” – ci le trăim intrinsec, ca atare.
Când devenim conștienți de impactul alimentației asupra stării de sănătate și stării de bine emoțional, putem să observăm mai detașat și aceste două repere importante.
Și treptat – INTENȚIA fiecăruia dintre noi – este să ne reducem aportul nutrițional cât mai mult către ADEVĂRAȚII NUTRIENȚI de care are, realmente, corpul nostru nevoie.
Și din acești nutrienți să-i oferim, la un moment dat – CANTITĂȚI MINIME.
Așadar, ÎN TIMP – cu toții – veți descoperi că aveți nevoie de cantități din ce în ce mai mici de mâncare (fructe, legume și nuci).
Și PRAGURILE NUTRIȚIONALE se îngustează semnificativ.
Repet, totul depinde de activitatea depusă, de circumstanțele exterioare și de starea de confort ”mental” și înțelegerea procesului.
Plus de starea de ”detoxifiere” a corpului = factor de bază în desfășurarea procesului de VINDECARE.
Învățăm prin suferința trăită cu înțelepciune.
Quan Yin
Acest citat din înțelepciunea asiatică descrie ”pe scurt” (prag nutrițional ”minim”) esența procesului prin care trecem cu toții, în re-așezarea nutriției în viața noastră.
Când consumăm un MINIM de fructe (legume, nuci) de calitate – descoperim că NE ATINGEM DE NATURA DIN JUR CU ECONOMIE, descoperim că rezistăm, fără probleme – zile întregi – FĂRĂ MÂNCARE (așadar, călătoriile sau circumstanțele mai dificile nu mai sunt nicio problemă pentru noi) – descoperim că toate celelalte nevoi din viețile nostre se reduc semnificativ (nu mai petrecem ore în bucătărie, la baie, la eliminări sau curățenii) – și în schimb – AVEM LOC pentru a manifesta partea energetică și CREATIVĂ din viața noastră.
Pentru prima dată, în viața noastră – FACEM LOC PENTRU CREATOR – într-o viață în care a avut loc, până acum DOAR MUNCITORUL.
Pe măsură ce ”muncitorul” tace din gură – CREATORUL se poate exprima (la început timid, că este ”neexersat” – dar pe măsură ce se simte mai stăpân pe teritoriu – din ce în ce mai clar și vehement).
SERVITORUL dispare și STĂPÂNUL re-apare.
REDEVENIM PRINȚII ȘI PRINȚESELE care suntem meniți să fim.
V-aș propune tuturor să încercăm să facem, împreună, un exercițiu ”în premieră”.
Fiecare, în propria viață – să încerce să definească ”o fereastră nutrițională” pentru fructele – legumele și nucile existente.
Fiecare să încerce să consume la o masă UN SINGUR fel de nutrient – orice alegeți să fie el. Mestecați bine și încercați să fiți atenți la reacția corpului.
Mâncați CU FOAME – pentru ca experimentul să fie mai reușit (stați ore bune nemâncați, înainte de testare, pentru a avea reperele cât mai clar).
Și fiți atenți cu CE CANTITATE vă mulțumiți din fiecare aliment.
Așteptați să apară semnalul natural de ”stop” (fie prima râgâială, fie o senzație reală de sațietate, fie chiar o senzație de ”nu mai pot” și de oprire) la fiecare tip de aliment în parte.
În fiecare zi, testați acest lucru pe O CATEGORIE de alimente (la o singură masă a zilei – fără să faceți excese).
Să facem împreună ”un tabel” – cu diferitele valori obținute de fiecare – și să împărtășim observațiile.
Punându-le laolaltă – vom reuși să obținem o bază de date UNICĂ – ce nu există la ora actuală pe Pământ – cu ”necesitatea minimă” și ”toleranța maximă”.
Puteți face și partea a doua a experimentului – cea cu ”toleranța maximă” – adică să observați CÂT DE MULT puteți mânca din anumite alimente – până apare senzația naturală de ”stop”.
Aveți răgaz și timp să faceți toate observațiile.
De acum, toate eforturile noastre sunt pentru ”rafinarea” și înțelegerea detaliată a procesului de nutriție.
De aceea, vă vom propune exerciții care nu au mai fost făcute până acum, pentru a afla lucruri de care nimeni nu știe, deocamdată, mai nimic.
Suntem exploratori și suntem CURAJOȘII care descoperă alte părți ale căii (și hărții) drumului cunoașterii – prin propriile noastre eforturi.
ÎMPREUNĂ suntem în siguranță și înaintăm mult mai repede, decât ar face-o fiecare, în mod separat.
Dacă apar reacții și neplăceri în cursul exercițiului de mai sus – opriți experimentele și luați legătura pe Grupul de discuții – solicitând sprijin. Tot ce facem, o facem pentru a cunoaște mai multe, fără a periclita siguranța vreunuia dintre noi.
Vă mulțumesc tuturor că ne sunteți alături pe acest drum palpitant!
Succes tuturor!
