În toate tradițiile religioase, de-a lungul dezvoltării omenirii, au existat înțelepți care i-au ghidat pe oameni să-și depășească componenta animalică din interior, prin intermediul restricționării impulsurilor.
Alimentația este o nevoie a corpului uman, dar alături de aceasta vine și tendința la supra-alimentație (lăcomie), atunci când există disponibilitatea hranei și lipsa ocupațiilor și activităților.
Vedem în jurul nostru diferitele forme de aberații pe care le-a dezvoltat civilizația urbană, odată cu apariția blocurilor și a activităților sedentare, în birouri și în camere închise.
Oamenii fac extrem de puțină mișcare, petrec cel mai mult timp în fața ecranelor și în jurul meselor, și introduc continuu în corp cantități mari de lichide și solide.
Industria alimentară a profitat din plin de creșterea cererii consumatorilor pentru alimente și băuturi ”recreaționale” (adică având efecte de ”bine” rapide și instante) și s-a întrecut pe sine în a oferi variante chimice, complicate, dar eficiente imediat.
Oamenii din orașe au depășit de mult stadiul de supraviețuire și folosirea alimentelor doar pentru nevoia de hrană a corpului.
Mâncarea este în prezent o parte importantă din ritualurile de celebrare și jeluire, indiferent de motivele declanșatoare ale lor.
Și mâncarea este prilejul esențial al întrunirilor sociale.
Nu există adunare de oameni, indiferent de ocazie și de numărul celor adunați, care să nu se întâmple în jurul unei mese pline cu mâncare.
Foarte rar se ajunge în prezentul civilizației tehnologiei să se mănânce ”de foame”.
Și mă refer la ”foame” ca senzație reală a corpului, nu la râcâiala din stomac, la starea de leșin (de la hipoglicemie), la nervozitatea și iritarea ce apar dacă nu se consumă o perioadă băutura favorită (cel mai adesea cafeaua, ceaiul sau sucul acidulat) sau orice altă senzație ce produce suferință.
Senzația reală de foame a corpului fizic NU produce suferință sau disconfort.
Doar semnalizează corpului că este nevoie de alimente.
Și dacă se observă că alimentele nu sunt disponibile, senzația de foame dispare, pentru o perioadă, și reapare ulterior, când corpul semnalizeză din nou nevoia ce o are.
Școala Sănătate 5D este un proiect derulat de câțiva ani, care va cunoaște o resuscitare în anul 2024, sub forma derulării activității pe o platformă nouă, special dedicată (un site complet separat de acesta – www.sănătate5D.ro
Începând cu 2024 se adaugă și comunitatea de Membrii Sănătate 5D, în cadrul căreia vor avea loc întâlniri în direct pe Zoom, lunare, cu discutarea de proiecte și teme de interes, plus lansarea de experimente practice și testări continue.
Postirea, în toate variantele sale, va fi vedeta principală a anului 2024, pentru că toate provocările acestui an vor fi îndreptate către găsirea unui echilibru între alimentația sănătoasă și menținerea în stare de sănătate a corpului fizic.
Există multe studii științifice în prezent despre ”Știința postirii”, există multă experiență practică acumulată, ce poate fi împărtășită.
Personal, am participat la un Post cu apă de 7 zile în cadrul unei Tabere de post, în luna februarie a anului 2023, dar am reușit să încorporez în dieta pe care o am și postul intermitent zilnic, pentru cele mai multe dintre zilele anului 2023.
Am descoperit multe dificultăți și capcane ale aplicării postirii, în diferitele momente ale vieții, și urmează să le comunic cu cei interesați în cadrul întâlnirilor din comunitatea Membrilor Sănătate 5D de pe www.sănătate5D.ro
Postirea este o stare naturală:
– Când suntem bolnavi și corpul este în stare de eliminare (răceli, indigestii, insolații, intoxicații diferite, urmări ale operațiilor sau traumetismelor)
– Când suntem nefericiți sau în suferință, ca urmare a degradării sau ruperii unor relații, prin înșelarea așteptărilor din partea altor persoane, după pierderi fizice, economice sau de orice altă natură
– Când există urgențe în viețile noastre sau ale celor apropiați (cineva bolnav, sau care are nevoie de asistență imediată)
– Când ne schimbăm circumstanțele vieții (ne mutăm locuința, serviciul, orașul sau țara de rezidență)
– Când suntem confruntați cu calamități naturale (inundații, cutremure, incendii)
În toate circumstanțele de mai sus, oprirea consumului de alimente vine natural. Atenția noastră este focalizată 100% pe ceea ce avem de făcut / rezolvat, suntem încordați și tensionați (și digestia/ eliminarea nu funcționează bine) și de cele mai multe ori – mâncarea este ultimul lucru la care ne putem gândi.
În afara circumstanțelor speciale și extraordinare ale vieții noastre, postirea vine ca un efort voluntar, dedicat, pentru a ne limita aportul alimentar și a pune corpul în repaus natural.
Doar când nu mai digeră alimente, corpul are timp să se repare, să se elibereze de reziduuri și să înceapă să folosească grăsimile de depozit (pe care le-a stocat, atunci când am consumat hrană mai multă decât efortul fizic făcut).
Există perioade mai bune pentru postire și perioade când aceste eforturi voluntare se pot dovedi extrem de dificile.
De aceea, alegerea momentului potrivit este la fel de important pentru postire, cât este pentru fiecare decizie pe care o luăm în această viață.
Există tehnici și metode variate pentru postire, fiecare având avantaje, dar și dificultăți în aplicare și obținerea rezultatelor.
Să ne ținem cu dinții de o singură tehnică sau metodă este ca și cum ne-am încăpățâna să purtăm o singură haină, un an întreg, indiferent de starea vremii sau starea noastră interioară sau emoțională.
Nu cred că cineva se va simți prea confortabil alături de cel care se ”agață” de o singură haină, o singură relație, sau o singură tehnică de postire.
Restricționarea temporară a alimentației sau postirea are motivația și logica sa, are metodologia de aplicare și continuitate, dar și diferitele sale variații posibile, de-a lungul zilelor sau anotimpurilor.
Există cărți și autori care discută despre modul diferit în care pot posti femeile și bărbații (va dau un singur exemplu, dar sunt mult mai multe:
https://www.amazon.co.uk/Fast-Like-Girl-Healing-Hormones/dp/1401969925
Există zeci de video-uri pe YouTube despre oameni care-și împărtășesc experiențele de postire, rezultatele obținute, provocările cu care s-au confruntat și consecințele de lungă durată a deciziilor pe care le iau.
Postirea este nu doar o tradiție culturală și religioasă, a devenit o structură importantă a educației pentru sănătate.
Școala Sănătate 5D discută mult despre acest subiect și vă invit să descoperiți voi înșivă, atât practic, cât și din interacțiunea cu lecțiile școlii, despre ce este vorba.
Succes la toate eforturile pe care le faceți pentru a vă înțelege mai bine corpul, modul în care acesta funcționează și ce este nevoie să faceți pentru a-l susține în cea mai bună stare de sănătate cu putință.
