Chiar dacă pare un titlu trist – nu este deloc așa.
”Jeluirea” este un proces natural, necesar pentru eliberarea completă a ”atașamentelor” emoționale și mentale.
Jeluirea semnifică faptul că PROCESUL DE ”ELIBERARE” ESTE ÎN ACȚIUNE.
Suntem învățați din copilăria mică să ”ne agățăm” de tot din exteriorul nostru, pentru a ne ”reconforta” stările ciudate resimțite în interior, pe care nu le înțelegem, nu le procesăm și le interpretăm ca ”disconfort” sau ”suferință”.
Cei care ați avut copiii, știți cum ”jeluiește” un copil mic pierderea suzetei iubite, a păturicii cu care doarme, a biberonului preferat sau a unei păpuși ”speciale”.
Și știți că NIMIC și NIMENI nu poate înlocui acea pierdere.
Pentru că acel copil s-a ”atașat”, s-a ”agățat” cu toată puterea ATENȚIEI sale de acel obiect exterior și l-a încărcat cu energia ”SIGURANȚEI” și a ”CONFORTULUI FAMILIARULUI”.
Nu contează că acea păpușă este cheală și urâtă, că acea suzetă este roasă și lăbărțată de spălat și supt, nu contează că biberonul arată îngrozitor de atâta folosire – ESTE CONFORTUL FAMILIARULUI!
Nevoia de ”CUNOSCUT”, de ”FAMILIAR”, de ”SIGURANȚA confortabilă a stabilității” – este un mecanism de apărare uman în fața NATURII SCHIMBĂTOARE A LUMII DIN JURUL NOSTRU.
Ca adulți, continuăm aceleași mecanisme învățate în copilărie.
”Ne agățăm” de obiecte, de oameni, de ocupații, de activități, de tradiții și mai ales, ne agățăm de PROPRIILE AȘTEPTĂRI interioare.
Ca adulți, VREM CA TOTUL SĂ FIE DUPĂ AȘTEPTĂRILE NOASTRE.
Îi ”împovărăm” pe ceilalți până la epuizare (mai ales pe cei iubiți) cu propriile noastre așteptări și ne simțim ”răniți” și supărați când nu sunt obținute rezultatele pe care NOI NI LE DORIM din partea celorlalți.
FACEM COMPETIȚIE CONTINUĂ CU UNIVERSUL și cu DIVINUL – pentru că pretindem că ”noi știm mai bine” decât ceea ce ne vine spontan, pentru lecțiile noastre de viață.
AȘTEPTĂRILE NOASTRE sunt COMPETIȚIA CU DIVINUL (”facă-se voia MEA” spune EGO-ul!).
Este mecanismul cu care PĂRINȚII ÎȘI ÎNCARCĂ EXCESIV COPIII și le transmit ”greutatea” preluată de la proprii lor părinți.
Așa se transmit, din generația în generație – LECȚIILE DE VIAȚĂ, SUFERINȚELE, OBSTACOLELE Și PRINCIPALELE PROVOCĂRI.
Adevărații noștri profesori / medici în drumul spre vindecare ne sunt proprii părinți.
Ei ne pun pe umeri tot ce nu au reușit ei să facă în scurta viață, înainte să apărem noi pe lume (adulții sunt foarte nerăbdători – mai ales adulții moderni – care sunt obișnuiți să apese pe un buton și să se aprindă lumina sau televizorul).
Părinții sunt cei care ne aduc SUFERINȚA, DUREREA și PROVOCĂRILE în viață.
Datorită lor, VIAȚA NU POATE FI PLICTISITOARE – dar nici liniștită.
Tata și mama (în special mama) sunt ”instrumentele” tuturor dificultăților din viața noastră de adult.
Să nu vă șocați de aceste cuvinte, încercați să citiți dincolo de ele.
Oricât de mult ne iubim părinții – și-i vom iubi totdeauna – este util să înțelegem DE UNDE NE VIN SUFERINȚELE cu care ne confruntăm în prezent.
În ”săptămâna curățeniei” (care tocmai a trecut)- multe, multe, multe lucruri ni s-au întâmplat – în viață, în suflet, în minte și în corpul fizic (ați văzut că și Natura a fost alături de noi – cu zile înorate, cu ploaie, cu ”ploaie cu nisip”, la Constanța – un fenomen meteorologic neobișnuit – dar mesajul a fost destul de interesant – ”dragii mei, sunteți în stare să faceți curățenie – ia curățați voi și plusul ăsta de mizerie colectat de prin alte locuri ale lumii!”).
Am auzit cu toții de accidente, de tragedii, dar și de epidemii de viroze ”agresive” sau de diferite probleme familiare, sociale sau personale ale celor din jur.
Personal, am primit la cabinet ”o supradoză” de mizerie emoțională, fizică și mentală, de la foarte mulți dintre cei pe care i-am văzut. Și în același timp, m-am confruntat cu propria mea curățenie și cu propriul meu proces de ”eliminare”.
De câteva ori, a dispărut OBSERVATORUL și m-am trezit prinsă ”în telenovelă” – participând emoțional și pierzând din eficiența adusă de OBSERVATOR.
Corpul meu a strigat din toate celulele sale ”ODIHNĂ!” – și mi-a transmis semnale clare de ”gata, este de ajuns!”.
Nu cred că vreunul dintre noi a ”scăpat” de tăvălugul curățeniei – într-o formă sau alta.
Și este foarte bine că s-a întâmplat așa – pentru că cei mai mulți dintre noi cărăm poveri inutile, preluate inconștient de la cei din jur – sau puse acolo de propriile noastre așteptări.
Săptămâna care a trecut am putut să le observăm mai bine – să le ”simțim” mai bine (v-a plăcut mirosul eliminărilor tip mucozități nazale, puroi pe amigdale, diaree sau vărsătură, mirosul gurii sau al transpirației? NU? Atunci îndepărtați acele mizerii acumulate din propriul corp, de unde vin acest mirosuri!!).
Dar întocmai precum copiii mici, când suntem siliți să ne debarasăm de mizeriile ”familiare” le jeluim intens.
”JELUIREA” este un proces natural – pentru că ne arată nu atât CE AM PIERDUT ÎN EXTERIOR – ci mai ales – CE PARTE DIN NOI ERA ATÂT DE SLĂBITĂ ÎNCÂT AVEA NEVOIA DE ACEA ”PROPTEA” DIN EXTERIOR.
CÂND ÎNCETĂM SĂ MAI FACEM COMPETIȚIE CU UNIVERSUL, vom înțelege că TOT CEEA CE PIERDEM este MENIT să fie pierdut, pentru binele nostru mai înalt și pentru evoluția noastră.
Când jeluim pierderea unei persoane – JELUIM copilul nostru interior, care era dependent de prezența acelei persoane – pentru ”confortul familiarului”.
Nu contează că acea persoană era agresivă, abuzivă, nepăsătoare sau chiar disprețuitoare.
ERA CONFORTUL FAMILIARULUI!
Am văzut multe cupluri disfuncționale, în care cei doi se certau continuu, cât trăiau amândoi. Și când unul dintre parteneri a dispărut, celălalt a intrat într-o depresie adâncă și într-un proces de jeluire fără sfârșit, pentru s-a văzut deodată rămas fără ”partener de joc”!
JOCUL VIEȚII presupune jonglarea tuturor emoțiilor.
ȘI JOCUL VIEȚII se joacă cel mai frumos în grup – cu cât mai mulți, cu atât mai pasionant (de aceea fotbalul și politica sunt jocuri atât de palpitante – întrucât jucându-le, oamenii își exprimă toate ”mizeriile” acumulate în interior și oglindite mai bine în ceea ce văd la exterior!)
JELUIREA este un proces natural.
UNIVERSUL / DIVINUL ne dăruiește JELUIREA, ajutându-ne să ne eliberăm de BALAST-ul pe care îl acumulăm, inconștient, în EGOISMUL ȘI TRUFIA NOASTRĂ.
NU NOI DECIDEM CÂND ”NE ELIBERĂM” de ceva – ci UNIVERSUL / DIVINUL decide acest lucru pentru noi.
Iar JELUIREA este ”semnalul” că procesul de eliberare este în plină acțiune!
A sosit acum timpul să folosim ”instrumentele” de ”jeluire” pentru mângâierea sufletească a copilului interior din noi, care moare câte un pic, cu fiecare apariție a adultului responsabil (care știe că NU ARE NEVOIE SĂ FIE ÎN COMPETIȚIE CU UNIVERSUL / DIVINUL – ci SĂ COLABOREZE cu el!).
Psihologii spune că pentru a apare adultul, trebuie să moară copilul.
Ei se referă la faptul că întregul comportament interior de DEPENDENȚĂ, AȘTEPTĂRI și mai ales STARE DE NEPUTINȚĂ – se ”dizolvă” și face loc structurii adulte – ce presupune CUNOAȘTEREA PUTERII, A LUMINII INTERIOARE și mai ales, CUNOAȘTEREA DIVINITĂȚII INTERIOARE.
ADULTUL ȘTIE CĂ EL ESTE și atât.
ADULTUL ȘTIE CĂ TOT CE ESTE, ESTE SUFICIENT – că nu are nevoie să dovedească nimic, să facă nimic și să aștepte nimic – de la nimeni și mai ales, de la el însuși.
ADULTUL ȘTIE CĂ JOCUL VIEȚII ÎNSEAMNĂ EVOLUȚIE – și că tot ceea ce vine – toate lecțiile și toate ”semnalele” sprijină viața, în forma ei cea mai înaltă.
ADULTUL FOLOSEȘTE COLABORAREA, NU COMPETIȚIA.
COPILUL așteaptă mereu o autoritate exterioară, să-i spună ce este de făcut și cine să fie.
COPILUL crede în magie și povești, așteaptă mereu un prinț sau o prințesă – ”salvatorii” – și se simte continuu mic și lipsit de putere.
COPILUL stă pe Facebook, citește comentariile altora, admiră cu invidie jucăriile altora și știe că el NU ESTE ÎN STARE să obțină vreodată, în viața lui, ceea ce au ”cei fericiți”.
Pentru copil, COMPETIȚIA ESTE JOCUL DE BAZĂ.
Vă propun pentru săptămâna care urmează să JELUIM partea de copil interior (tip neputință, neajutorare, nesiguranță și micime), care este legată de AȘTEPTĂRILE noastre, de RĂUTĂȚILE și toate FRICILE noastre. Și să-i permitem să plece – să dispară – să se topească – ”să moară”.
SĂ JELUIM curățarea ÎNDOILELILOR, a FRICILOR, a NEMULȚUMIRILOR și a FURIILOR. Și să le ”eliberăm” din energia noastră.
Sau, mai degrabă – să învățăm să interpretăm diferit – SĂ ÎNȚELEGEM DIFERIT – energiile pe care le considerăm ”negative”. Să ne eliberăm de ”vechile înțelesuri” și să găsim altele noi.
Matt Kahn, misticul modern, spunea că FURIA este PASIUNEA nemanifestată, iar TRISTEȚEA (sau DEPRESIA) este lipsa PASIUNII. FRICA este lipsa ENTUZIASMULUI (pentru că atunci când văd frumusețea în tot și toți din jurul meu, de cine să-mi mai fie frică?) iar VICTIMIZAREA este absența participării la JOCUL VIEȚII (și atunci, viața ne atrage ”cu forța” pe teren). Iar EPUIZAREA este doar participarea exagerată la jocul vieții, cu agățarea excesivă de rezultatele dorite (și dezamăgirea inevitabilă apărută după). DEZAMĂGIREA este puterea care se reîntoarce la noi (pe care am dat-o greșit altei persoane, altui obiect sau circumstanțe, crezând că ele ne vor face fericiți).
Este interesantă energia acestor așa-zise trăiri negative când LE ÎNȚELEGI REALA SEMNIFICAȚIE, nu-i așa?
Vă propun că toată săptămâna care urmează să observăm, cu atenție – și să petrecem zilnic minute sau ore ”jeluind” – toate mizeriile ”de curățat” din viața noastră – pe care apoi să le ELIBERĂM – să le lăsăm să plece.
Se poate face acest lucru ”în tăcere” sau ”zgomotos” (mie îmi place cum jeluiesc copiii, în gura mare, urlând din străfundurile ființei lor – dar adulții ”bine-crescuți” au dificultăți să se manifeste așa. Poate doar să participați la un meci de fotbal și ”să jeluiți” la maxim alături de suporteri! Sau într-un club cu muzică tare și la fel, să urlați cât vă țin puterile – că oricum nu vă aude nimeni!).
Puteți merge într-o pădure, într-un parc, pe malul mării – oriunde nu sunt oameni – și puteți STRIGA / URLA din adâncul sufletului (este o tehnică eliberatoare – puteți să o testați!).
Sau puteți cânta la un instrument de suflat (fluier, flaut) sau să umflați baloane (din cele care se și modelează, să fie nostim ) – ”eliberând” presiunea interioară – JELUIREA SE FACE CEL MAI BINE folosind FORȚA RESPIRAȚIEI (ȘI VOCEA) – vezi celebrele ”bocitoare”!
Puteți să plângeți sau puteți să râdeți cu lacrimi.
Puteți cânta cântece cu voce tare (prin casă, pe afară, cum doriți) – nu contează că aveți sau nu voce.
Puteți să dansați ”o bătută” (sau orice dans ”tropăit” – care ”mărunțește” energetic starea de JALE și ajută la integrarea ei mai ușor).
Puteți să meditați – sau puteți să faceți ”ritualuri de despărțire” (cum sunt înmormântările la oameni – cu rostirea unor cuvinte, arderea de puțină tămâie sau lumânări și eliberearea de ceea ce doriți să plece).
JELUIREA este un proces natural și necesar tuturor – pentru că reprezintă PODUL DE ELIBERARE. Și odată ”trecut podul” – acesta se dărâmă și vă treziți în NOUL TĂRÂM al noii energii.
Ce mai putem ”jelui” și elibera în această săptămână?
Orice apare în câmpul conștienței noastre.
Ne putem JELUI EGO-ul – ce dispare pe măsură ce partea DIVINĂ, LUMINOASĂ – din noi, preia conducerea.
Putem jelui TOATE INTEPRETĂRILE ERONATE ale așa-ziselor energii ”negative” (care sunt doar binecuvântări deghizate), de care ne-am agățat de-a lungul timpului.
Putem să jeluim DECIZIILE proaste luate în trecut și pe care le luăm încă, și în prezent (deciziile care ne produc pierderi de energie, de orice fel).
Ne putem jelui LĂCOMIA – sau ”alimentele mult-iubite” – pe care știm că dacă le mai consumăm, murim în chinuri (dar decidem să le introducem în corp, în ciuda cunoașterii adevărului despre biochimia lor).
Personal, de ani buni îmi ”jeluiesc” alimentele – și încă continui procesul – deși a devenit mult mai ușor……după ce făinoasele, lactatele și dulciurile au încetat să mai fie pentru mine ”alimente”, devenind ”otrăvuri”.
Ne putem jelui LENEA – și INERȚIA – ne putem jelui NEPUTINȚA și INVIDIA, ne putem jelui RIGIDITATEA și instinctele de acumulare.
Putem să ne jeluim ”neîmplinirile” (care nu sunt decât false așteptări și gândire magică copilărească! – ceea ce avem, fiecare, în acest moment, este EXACT CE AVEM NEVOIE pentru propria EVOLUȚIA).
Putem să ne jeluim toate REVELAȚIILE pe care le-am avut cu toții – în ultimele două săptămâni – de ”bilanț” și de ”curățenie” – jeluiți toate greșelile făcute în trecut (care nu au fost ”greșeli” ci lecții interesante despre ”cum să NU”), puteți să jeluiți toată agresiunea și auto-agresiunea – și puteți să jeluiți întregul trecut trăit ”cu ochii închiși”.
JELUIȚI – alături de Seva de Mesteacăn D1 (produsul de la Plantextrakt – care susține procesul de detoxifiere fizică a corpului – ”curățenia rinichilor, sistemului limfatic și a pielii”).
JELUIȚI ALĂTURI DE MESTECENI – arbori extraordinari de însoțire a oamenilor atunci când CEVA VECHI SE ÎNCHEIE și CEVA NOU URMEAZĂ SĂ ÎNCEAPĂ.
Produsele gemoderivate din muguri și sevă de mesteacăn – pot reprezenta susțineri importante în această săptămână. Puteți alege să folosiți oricare dintre ele, funcție de ce are nevoie organismul.
Dar pentru a permite NOULUI să intre în realitatea noastră – este nevoie să ELIMINĂM COMPLET VECHIUL.
Iar procesul de ”JELUIRE” este RITUALUL OMENESC DE ”ADIO”!
Avem o săptămână interesantă – odată cu luna nouă de pe 8 martie – de ZIUA MAMEI – și cu eclipsa de soare, concomitentă.
Prezența ENERGIEI FEMININE = ÎNTUNERICUL = NOAPTEA = partea de ”UMBRĂ” din noi – va susține mult întregul proces de JELUIRE.
(iar energia ”mamei” – ne va aminti mai mult de MAMA PĂMÂNT – de susținerea REALĂ și CONTINUĂ din viața noastră – mult mai mult decât de ”mama noastră” pământeană – care nu a fost decât o ființă umană imperfectă, ce a făcut cât a știut ea mai bine să ne țină în viață).
COLABORAȚI CU UNIVERSUL – NU FACEȚI COMPETIȚIE CU EL!
COLABORAȚI CU DIVINUL – încetați să vă impuneți propria voință peste cea a DIVINITĂȚII!
NU JUDECAȚI, NU PUNEȚI ÎN CUVINTE procesul de jeluire, NU CUANTIFICAȚI prin minte ceea ce se întâmplă.
FEMINITATEA NU ESTE LOGICĂ, NICI RAȚIONALĂ și NICI STRUCTURATĂ.
FEMINITATEA ESTE.
La fel și JELUIREA.
DOAR ESTE.
Fiți în fluxul de energie al săptămânii care urmează și faceți-vă JELUIREA cu multă seriozitate și temeinicie (așa cum fac toți copiii când iau jocul în serios).
ÎNDEPĂRTAȚI TOT CE ESTE VECHI (așa cum fac oamenii, zilele acestea, tăind crengile vechi ale copacilor din grădini) și PERMITEȚI-VĂ SĂ JELUIȚI ÎN MOD ELIBERATOR.
Să aveți o săptămână interesantă!
JOCUL NOSTRU CONTINUĂ!
Cu iubire, tuturor,
Sorina Soescu
