Așadar – astăzi – 27 mai 2018 vă propun ELIBERAREA DIN CUȘCA ȘCOLII

Amintiți-vă și rememorați primele zile de școală: ce emoții, ce trăiri, ce experiențe, ce dificultăți ați avut?

Ce v-a marcat cel mai tare din primii ani de școală?

Ce mesaje ați primit când ați început școala și ați rămas cu ele, în prezent?

Ce v-a plăcut și ce v-a displăcut cel mai tare la școală (în special la școala generală, pentru că aici se produce ”dresajul” cel mai subtil, profund și durabil al ființei umane)?

Dacă vă ofer ”cârpa de praf” magică – de șters tot ce ați dori să ștergeți de pe ”tabla interioară” numită INOCENȚA COPILĂRIEI – CE AȚI ȘTERGE DE PE EA?

Să facem cu toții astăzi EXERCIȚIUL ȘTERGERII PRAFULUI / CRETEI de pe TABLA MAGICĂ A INOCENȚEI.

SUFELTUL FIECĂRUIA DINTRE NOI ESTE INOCENT.

Indiferent de tot ce am trăit sau credem în viața actuală.

Ce alegem să ștergem astăzi? Ce NU MAI DORIM ÎN EXPERIENȚA VIEȚII NOASTRE PREZENTE?

Pot să vă amintesc doar câteva dintre cele pe care eu intenționez să le șterg astăzi, complet, din experiența mea umană:

– șterg ideea că procesul de învățământ este ceva greu, complicat, structurat, chinuitor și mai ales, îndelungat

– șterg nevoia de a învăța stând în bănci și uitându-mă în cărți / scriind în caiete

– șterg convingerea că dacă nu învăț, nu știu. CUNOAȘTEAREA A FOST DINTOTDEAUNA ÎN MINE. Procesul real de învățare este un proces de ”re-amintire”, nu unul de ”umplere” cu gunoaie!

– șterg nevoia de a avea profesori ”acreditați”; pot învăța de la oricine, oricând

– șterg nevoia de a învăța într-un mod organizat: de a mă duce într-o locație, de a sta într-o cameră închisă, cu orele și de a avea o poziție neconfortabilă, de a îmi fi foame și de a mă simți plictisită, așteptând ca profesorul să-și termine expunerea

– șterg nevoia de a mă compara cu alți colegi

– șterg nevoia de a fi recompensată și de a primi ”note” pentru performanțele mele

– șterg nevoia de merge zi de zi, iar și iar, în același loc și de a face același lucru, pentru că doar ”repetiția este mama învățăturii”. Nu mai accept acest adevăr în realitatea mea.

– șterg fricile de a nu fi destul de bună, de a nu dezamăgi părinții, profesorii și prietenii

– șterg toate așteptările pe care le am legate de procesul de învățare (învăț să fiu mai bună, să am note mai mari, să am o carieră mai bună bla bla bla).

Sunt MULTE, MULTE alte setări mentale ce le doresc ”șterse” de pe Tabla magică a INOCENȚEI sufletului.

Mă voi ocupa intensiv astăzi de acest proces.

Ca o ”sincronicitate” minunată, Școala generală unde am învățat primii 8 ani ai vieții, locul în care dresajul la care am fost supusă a atins perfecțiunea, sărbătorește aceste zile 50 de ani de existență. Foarte aproape de vârsta întregii mele vieți pământești.

Acest marcaj în timp mi-a prilejuit declicul necesar eliberării.

M-am trezit la 50 de ani că eu continui ”școala” și continui același proces de dresaj și setare mentală, pe care l-au început alții cu mine, în copilăria mea.

Și am realizat CĂ NU-L MAI DORESC.

GATA CU ȘCOALA.

NU MAI DORESC ȘCOALĂ ÎN ACEASTĂ FORMĂ, în această structură, în această manieră și cu aceste rezultate.

O școală care îmi sufocă Creativitate și îmi acoperă INOCENȚA copilărească cu reguli și structuri nu îmi mai este necesară.

ȘTIU CĂ VOI PUTEA CREA CEVA NOU – o altă structură – care să-mi respecte LIBERTATEA ȘI să-mi permită să fiu AUTENTICĂ.

Vom ajunge și acolo.

Deocamdată, suntem în plin proces de FĂCUT CURĂȚENIE ȘI ELIBERARE.

Vă îmbrățișez pe toți și vă mulțumesc că mergem împreună pe drumul URIAȘEI SCHIMBĂRI DE PERSPECTIVĂ.

Alături de voi,

Cu iubire,

Zyanna Orinda