Nici nu s-a schimbat bine energia lumii de la frigul iernii la căldura și răcoarea primăverii, că organismul meu a și început să adulmece prin piețe ”verziturile”.
Pe lângă ceapa verde și salata verde, care au reintrat în componența salatelor și sosurilor zilnice, m-au atras mai mult ca niciodată pungile de urzici și spanac, existente în toate supermarket-urile, dar și în piețele în aer liber.
Am servit mai mult ca niciodată urzici, dar și spanac, într-o rețetă pe care am improvizat-o, pornind de la propriile mele nevoi: cât mai redusă prepare termică, cât mai puțin ”gătit” și doar ”pregătit” ingrediente și asamblat.
Așa că vă prezint o variantă de piure de urzici (și cel de spanac a fost făcut după același algoritm) ce mi-a plăcut și mi s-a potrivit, în această primăvară 2023. Și clar a venit la cererea corpului de ”ceva” de acolo: minerale, fier, vitamine (mai ales acid folic), combinații din toate. După prima experiență de consum, m-am întors iar și iar la urzici și spanac, dar nu în varianta ”clasică” din bucătăria românească, ci în varianta adaptată la alimentația simplă și cât mai puțin trecută prin foc, pe care o aleg de peste 20 de ani.
Ce-am învățat anul acesta de la urzici?
Să am toleranță mare pentru procesul de curățare și selectare a plantelor care devin hrana mea. Cu urzicile nu te poți grăbi, ai nevoie de timp pentru procesul de preparare al lor și de multă îndemânare, să te ferești de perișorii urticanți ai frunzelor.
Procesul de spălare, curățare și selectare a urzicilor face multă mizerie în chiuveta de la bucătărie, dar din această murdărie, cu răbdare, se poate obține materia primă pentru piureul de urzici.
Este nevoie doar de o foarfecă și multă îndemânare, să nu punem mâna direct pe frunze.
Toate codițele tari și lemnoase ale urzicilor, frunzele veștejite, iarba, paiele și resturile de la alte plante se vor da la o parte, separând într-un vas acele plante care rămân pentru consum.
Ele vor fi puse într-un recipient în care sunt apoi acoperite cu apă clocotită și lăsate 1-3 minute. Eventual cu un capac pus peste recipient.
Dacă sunt doar opărite și nu fierte, sau prăjite, urzicile își păstrează nutrienții, calitățile gustative și mai ales, energia vindecătoare.
Următorul pas în prepararea piureului de urzici este combinarea într-un blender a urzicilor opărite cu alte ingrediente: jumătate de avocado, o bucată de lămâie, un morcov, eventual ceapă verde/usturoi verde ori leurdă, sau o bucățică de țelină.
Rădăcinoasele suplimentează aportul de minerale, iar ceapa, leurda și usturoiul aduc aromele primăverii. Desigur că se pot adăuga și alte mirodenii, după gust: cimbru, chimen, sumac sau chiar semințe de cânepă/susan.
Ingredientul secret al piureului meu de urzici a fost o bucățică de mango, semi-copt, care s-a amestecat perfect cu celelalte componente. Desigur că după gust se poate finaliza cu puțină sare, puțin ulei de măsline, puțin oțet balsamic (am găsit unul din smochine, la Lidl, care mi-a plăcut mult la gust).
La fiecare preparare a acestui piure de urzici m-am jucat cu ingredientele și gusturile.
Până acum, am servit de 6 ori piure de urzici, în circa 3-4 săptămâni, de când au apărut pe piață, și de fiecare dată am reușit să obțin alt gust și altă consistență, schimbând ingredientele și cantitățile din fiecare.
Urzicile m-au învățat că se combină excelent cu multe texturi și gusturi, că acceptă în colaborare și asociere diferite arome și că sunt ”Jucători de echipă” foarte versatili și toleranți.
În prepararea piureului de urzici, etapele esențiale au fost cele de curățare și pregătire a ingredientelor. Asamblarea lor în blender și prepararea piureului a durat 2-3 minute, după ce toate au fost gata.
În viață ne pregătim îndelungat, de multe ori facem mizerie multă atunci când selectăm și filtrăm gunoaiele primite în procesul de educație și condiționare socială, iar eliminările și curățenia de reziduuri și părți care nu ne sunt utile durează.
Piureul de urzici mi-a amintit exact acest proces, în care mă aflu în prezent.
Maturizarea și creșterea este o perioadă îndelungată de chin, de muncă, de lucru cu foarfeca în mână, de atenție să nu mă urzic (și desigur că o fac de câteva ori), de migăleală să nu-mi scape mizerii între frunzele comestibile (și desigur că scapă, noroc că la procesul de opărire, ies la suprafață în apă și le mai pot îndepărta).
Apoi, pregătirea tuturor ingredientelor, și aducerea lor lângă blender, durează și aceasta ceva timp, dar mult mai puțin.
Etapele se scurtează și devin ceva mai plăcute.
Doar începutul este cu murdărie, neplăcere, migală și uneori cu frustrare că oricât muncești, parcă nu se observă și parcă este tot atât de mult de muncă.
Ce ziceți, vorbesc despre piureul de urzici, sau despre viața mea?
Păi….despre ambele, că sunt la fel.
Pregătirea piureului mi-a ilustrat perfect procesul prin care trec zi după zi, în viață.
Iar finalul este EXACT ca în viață. După ce le-am pus în blender, am făcut vâj vâj de câteva ori, l-am pus din blender într-un vas și gata, piureul este pregătit pentru consum.
Adică rezultatul final se obține cât ai bate din palme.
Simplitatea și ușurința vin din pregătirile complexe de început și după trecerea printr-un întreg purgatoriu inițial.
Prin același procedeu am trecut și cu spanacul, dar nu am mai ilustrat cu fotografii procesul ca la urzici, că la spanac a fost mult mai simplu și mai facil. Comparativ cu lecția urzicilor, lucrul cu spanacul a fost ușurința întruchipată, opărirea acestuia durează câteva secundă, și combinarea cu ingredientele se face mult mai rapid.
După ce înveți să lucrezi cu urzicile, lucrul cu celelalte frunze este deja o joacă de copil. În viață, este același lucru. După ce înveți să gestionezi emoțiile și poveștile tip ”urzici” pe care le avem în cap, despre viață și despre noi înșine, restul provocărilor ce urmează devin mult mai facil de confruntat.
Verdele de primăvară, piureul de urzici și piureul de spanac, m-au ajutat să-mi însușesc practic, corporal, metafora de care aveam nevoie pentru a înțelege întregul proces de Detoxifiere (mental, emoțional și corporal).
De aceea v-am oferit suport vizual pentru procesul prelucrării urzicilor, întrucât acesta a fost cel mai provocator, dar și cel mai satisfăcător, ca și produs final.
Urzicile au nenumărate proprietăți terapeutice, ceea ce le face aliment medicament de primăvară. Printre efectele lor amintim:
- Detoxifiante, anti-inflamatorii, imunostimulatoare, anti-hemoragice (aportul de fier și minerale este superior spanacului), diuretice, vitaminizante, tonice, cicatrizante, anti-toxice, anti-anemice, digestive, diuretice și laxative (ajută cu eliminările, în general, atât cele prin aparatul urinar, cât și cele digestive)
Urzicile conțin acid folic (sunt una dintre cele mai importante surse de acid folic, cu acțiune anti-anemica marcantă și de susținere pe sistemul nervos vegetativ), vitamine A, K și complex B, minerale precum calciu, fier, magneziu, fosfor, zinc și potasiu plus fibre și amino-acizi.
Pe lângă un consum regulat de piure de urzici (de 1-2 ori pe săptămână, în perioada aceasta de primăvară, a anului), se poate suplimenta și o Tinctură de urzici (Plantextrakt Cluj, Dacia Plant, Brașov), 25-30 picături în apă, de 2 ori pe zi – minim 30-40 de zile.
Și la nevoie, se poate adăuga și remediul homeopatic Urtica urens, de mare folos în alergii, urticarii, diferite eliminări neplăcute prin piele, sau în probleme emoționale importante (în special, traume în relația cu tatăl).
Spanacul este o altă plantă considerată super-aliment, ce aduce numeroase beneficii când este inclusă în mod regulat în dietă.
Se poate consuma crud (dar conținutul mare de acid oxalic îl face puțin agresiv pentru rinichi), sau în varianta opărită (și piure), când devine nu doar mai digerabil, dar și mai facil de folosit și prelucrat de ficat și intestine.
Și el conține folat (acid folic) în cantitate importantă, niacină (vitamina B3), vitamina A, vitamina B6, vitaminele C și K, plus alți ingredienți precum betacarotenul, luteina, xantina și clorofilina (ce ajută nu doar ficatului, ci și vederii, îmbunătățind nutriția la nivelul globilor oculari)
Are o acțiune de reglare și întărire imunitară, ajută la reglarea tensiunii arteriale, previne constipația și determină o senzație de sațietate, menține sănătatea sistemului nervos, ajută la coagularea sângelui (ca și urzicile, este de mare ajutor în anemia femeilor cu ciclul menstrual abundent și prelungit), poate reduce inflamația din organism și menține sănătatea oaselor.
Așa cum am descoperit împreună, urzicile și spanacul sunt două plante cu dublă funcție: alimente și medicamente, doi în unu, fiind disponibile proaspete în perioada primăverii. Ficatul și întregul corp le primește cu bucurie, iar când sunt simplu preparate și biodisponibile, ca în situația piureului prezentat, starea de echilibrare pe care o oferă depășește chiar efectele unui tratament cu suplimente în tincturi și pastile.
În această primăvară, urmăm ad-literam îndemnurile părintelui medicinei Hipocrate: alimentele noastre ne sunt medicamente.
Urzicile și spanacul, verdele de primăvară, ne invităm să ne acordăm la energia vieții care clocotește în plantele din jurul nostru.
Sunt recunoscătoare pentru lecțiile primite de la urzici (și spanac):
Dacă îți faci treaba dificilă, murdară și migăloasă, a începutului și prelucrărilor inițiale, ulterioarele etape devin din ce în ce mai gestionabile iar rezultatul final (saltul realizării scopului urmărit) este obținut fluierând.
Dedic această lecție, cu întregul proces prin care am trecut, vouă celor care înțelegeți pașii acestei munci cu Sinele și cu Forța vieții.
Poftă bună la piureul de urzici și spanac al primăverii,
Cu iubire, tuturor
