MESTECAȚI ÎNCET!

MESTECAȚI ÎNCET!

Mulți copii închid urechile când aud repetate aceste cuvinte de la părinții lor.
Și ca adulți, nu mai aplică nimic din sfaturile primite (pe care au observat că nu le aplică nici cei care le-au furnizat!).

Mestecarea sau masticația este primul pas în procesul de digestie, dintr-o serie de multiple procese care au loc pentru a furniza celulelor corpului nostru energie.
O bună masticație a alimentelor ajută enorm tubul digestiv, în efortul acestuia de a procesa și extrage nutrienții utili pentru celulele corpului.
Nu este suficient să băgăm mâncarea în gură. Asta nu înseamnă hrănire.
Mâncarea trebuie să fie DIGERATĂ, ABSORBITĂ, ASIMILATĂ (folosită) și reziduurile ELIMINATE – pentru a putea să beneficiem de tot ceea ce ne aduc în corp alimentele.
Dacă nu au loc cele patru procese descrise mai sus, efortul digestiv este mare și beneficiul mic.

Mestecatul în tihnă, încet, de cât mai mult ori are o mulțime de efecte pozitive.
În primul rând, prin amestecarea cu saliva din gură, începe deja procesul de digestie și astfel, stomacul este ajutat în efortul de mărunțire al alimentelor.
În al doilea rând, prin contactul cu receptorii gurii, organismul capătă informații despre alimentele care urmează să fie introduse și astfel, toate segmentele intestinului se pot pregăti cu secreția enzimelor necesare.
În al treilea rând, putem procesa gustul și aroma alimentului respectiv, și putem decide dacă vom continua sau nu procesul (dacă vom înghiți sau vom scuipa – întocmai precum copiii).

La fel cum mestecăm alimentele, la fel procedăm cu toate impulsurile din viața noastră, cu toate experiențele noi pe care le trăim.
Dacă le mestecăm bine, avem timp să le procesăm ÎNAINTE de a le înghiți. După ce au fost ”înghițite” – vor trece prin celelalte procese, fără să mai putem face nimic (de multe ori, punem la muncă energia noastră degeaba – și ne pare rău pentru deciziile luate și pentru tot ceea ce ”înghițim” zilnic).
Am uitat opțiunea pe care o aveam ca și copiii – de a ”scuipa” ceea ce nu ne place sau nu ne convine.
Uitați-vă la un copil mic care încearcă o mâncare nouă – o bagă în gură de curiozitate, o poartă de câteva ori printre dinți, iar dacă ceva nu-i convine la gust, textură sau aroma respectivă, o scuipă fără să mai comenteze.
Așa ar trebui să procedăm și noi în procesul zilnic de hrănire. De multe ori ne este poftă de câte un aliment sau un gust familiar, sau dorim să încercăm ceva nou, care ne-a atras atenția. Cumpărăm sau preparăm produsul respectiv – și de la primele înghițituri – realizăm că nu este exact ce ne dorim sau căutăm. Dar pentru că ”am dat banii pe el” sau ”am muncit să-l preparăm” – de multe ori îl mâcăm, să nu-l aruncăm.
Mestecatul bine, îndelungat, pe îndelete – de 40-50 ori fiecare îmbucătură, ne ajută să ne decidem ce facem cu ceea ce avem în gură – dacă înghițim (dacă este ceva de care are cu adevărat nevoie corpul nostru) – sau dacă scuipăm (dacă nu ne va face bine ceea ce înghițim).

Graba timpurilor moderne și mai ales, obiceiul ”meselor sociale” – în care gura noastră este implicată în două activități în același timp – mestecat și vorbit – a determinat ca masticația să devină cea mai mică parte din procesul digestiv.
Hrana prelucrată și procesată, moale și care se topește rapid în gură, descurajează foarte mult procesul de masticație. Hrana înalt proteică, precum carnea, lactatele și ouăle – nu poate fi mult timp masticată, pentru că gustul este extrem de neplăcut (mestecați mai mult o bucată de friptură și deja veți simți fibrele ațoase și gustul de putreziciune, direct din gură!).
De aceea, oamenii s-au obișnuit să hăpăie de câteva ori mâncarea și să o înghită.
Mâncatul în acest fel determină introducerea unei cantități mult mai mari de mâncare decât ar fi necesară pentru organism.
Atunci când mesteci bine, practic fiecare bol alimentar este dublat ca și cantitate de propria salivă, care se formează în procesul mestecării.
De aceea, și cantitatea de mâncare consumată de cei care mestecă mult și lent este mult mai mică. Pentru că jumătate din ea este propria salivă, plină de enzime și factori imunitari.

Mestecatul temeinic se poate realiza foarte bine cu alimente precum fructele și legumele.
Încercați să mestecați bine frunze de varză, până obțineți gustul dulce în gură (asta înseamnă ca ați spart celulele vegetale și ați eliberat glucoza din celule, chiar din gură). Provocarea cea mai mare este să încercați să faceți acest lucru cu o bucată de varză murată! Mestecată suficient de mult timp, această își schimbă gustul, de la acru/sărat – la dulce. Este un adevărat miracol care se produce doar prin acest simplu proces, numit mestecarea.

Oamenii sunt în permanență grabă – încercând să înghesuie în programul unei zile cât mai multe activități posibile.
Societatea modernă îi presează, cu toate mijloacele sale, să facă din ce în ce mai multe.
Dacă se lasă ”prins în capcana” hamsterului și aleargă pe rotița căutării succesului material – persoana începe evident degradarea corpului fizic. Pentru că primele sacrificii pe care le face sunt la nivelul sistemului digestiv. Mâncarea pe fugă, în picioare, în mașină, lucrând la calculator sau mesele sociale sunt principalele ”inculpate” în degradarea instinctelor alimentare ale ființei umane. Aproape că nu mai realizăm ce înghițim, în stomac intră unele peste altele combinații de alimente – corpul nici nu mai are timp să semnalizeze ”Stop! Îmi faci rău!” – toate mecanismele de apărare sunt depășite și neglijate.

Exersați mâncatul conștient.
Este o parte importantă din dieta de detoxifiere – care include această nouă re-conectare cu propriul corp, cu mecanismele sale de funcționare, cu semnalele sale tip ”mi-e bine” sau ”mi-e rău”.
Mestecați cu gura închisă, nu vorbiți în timp ce mâncați, încercați să separați procesele de alimentare de interacțiunea umană.
Când sunt separate, sunt mai eficiente ambele.

Dacă nu reușiți la fiecare masă, alegeți măcar o masă a zilei în care să exersați mestecatul bine.
În minunata carte a dlui Mânecuță, despre care am discutat pe site – există o poveste despre un prizonier într-un lagăr de concentrare, care a supraviețuit ”mestecând” inclusiv apa de 100 ori și observând cum capătă mult mai multă energie – doar făcând acest act simplu: mestecarea îndelungată.
Încercați și acest exercițiu – mestecând orice intră în gura dv – apa sau mâncarea de cât mai multe ori reușind. Concentrându-vă pe ”numărarea” mestecărilor – de multe ori vă veți deconecta de la grijile zilnice și de la dialogul interior permanent al minții dv.
Toate sunt exerciții de comunicare și comuniune mai bună cu organismul pe care îl aveți.

Haideți să practicăm împreună mestecarea ”pe îndelete” în această săptămănă – atât a mâncării, cât și a experiențelor prin care trecem….să nu le mai lăsăm să ”ne intre” pe gât în ritmul în care curg ele dinspre social și profesional.
Să facem un exercițiu de conștientizare a unui act simplu, dar atât de important pentru starea noastră de bine la toate nivelele.
Și să vedem cum ne poate influența el energia zilnică.

Să aveți o săptămână de iunie plină de soare și de aromele fructelor de sezon!