Capsuni

Capsuni

Sunt plante din familia Rosacealeor (din aceeași familie cu cireșele, vișinii, dar și cu merii, perii, prunii, piersicii, caișii, corcodușii, murele și zmeura). Toate plantele familiei Fragaria sunt numite comun căpșuni, fiind fructe comestibile.

Cele peste 600 de soiuri de Fragaria cultivate în prezent au la origine 6 specii sălbatice de bază. Ceea ce folosim în mod curent – este căpșunul de grădină – Fragaria xananassa.

ISTORIC AL APARIȚIEI CĂPȘUNILOR

Oamenii au intervenit marcant în evoluția multor specii de fructe – iar căpșunele sunt printre cele ”mai manipulate” plante – apărând specii și soiuri noi – cele moderne fiind rezultatul acestei ”imixtiuni” în Creație.

Căpșuna este un fruct de lux, a cărui apariție se apreciază că a avut loc în jurul anului 1750, în apropierea orașului francez Brest (Scott și Lawrence, 1975).
Denumită și ”comoara roșie” – pare a fi rezultatul hibridizării a două specii introduse în Europa la începutul secolului XVIII, originare din America de Nord (Fragaria virginiana) și America de Sud (Fragaria chiloensis).
Adus din America de Nord (Canada) in 1534, căpșunul de Virginia – căpșunul de Quebec (Fragaria virginiana) se remarcă prin mărimea și aroma fructelor – comparabile cu cele din Europa.
Cultivat sub numele de căpșunul Scarlet, nu se va extinde în cultură datorită consistenței slabe a fructului și slabei rezistențe la păstrare. Dar descoperirea acestei specii și apariția sa în Europa reprezintă primul eveniment, din șirul lung de momente importante care au dus la apariția căpșunului cu fruct mare, atât de cultivat astăzi (căpșunul modern).

O altă specie necunoscută în Europa, căpșunul de Chile (Fragaria chiloensis) – a doua specie care a contribuit, ca părinte matern, la formarea căpșunului modern, a fost adusă după un voiaj de peste 6 luni, în anul 1712, de un inginer din marina franceză. El menționa: ”se cultivă aici sate întregi cu o specie de căpșuni care diferă de ale noastre prin frunzele mai rotunjite, mai cărnoase și mai vălurate, fructele sale având în mod obșinuit mărimea unei nuci și câteodată mărimea unui ou de găină. Fructele sunt de un roșu albicios și sunt mai puțin plăcute la gust ca fragile de pădure. ”

Cultivarea acestei specii în regiunea Plougastel (S-V Franței) într-un mediu complet asemănător celui de origine al acestei specii a constituit un real succes, fiind specia care a asigurat, până în anul 1937, un sfert din producția de căpșun din Franța.
Căpșunul din Lumea nouă, cultivat de secole de indienii din Chile a fost adus în Lumea Veche, pentru a oferi grandoarea fructelor sale unei noi specii.

Antoine Nicholas Duchesne, botanist celebru – intră în istorie pentru experimentările sale, care au condus la descoperirea căpșunului modern. Duchesne a fost primul om de știință care a identificat părinții căpșunului modern (Fragaria ananassa) și a demonstrat la Versailles în 1770 originea genetică a noii specii, descriind-o ca având aroma de ananas și denumind-o după această caracteristică.
Căpșunul ananans a rămas fără concurență în cultură până în anul 1824, când au apărut pe piață varietățile englezești. În anul 1844 a apărut pe piață soiul Princesse Royale, care a determinat eliminarea completă a varietății inițiale, căpșunul ananas.

Este o diferență între soiurile vechi și cele noi de căpșun. Soiurile vechi sunt slab productive și nu rezistă la transport și păstrare, dar aroma, parfumul și gustul sunt incomparabile.

Apariția sa de numai un sfert de mileniu conferă căpșunului statutul de specie unică fructiferă, al cărui istoric este în întregime cunoscut (Darrow, 1966). Se apreciază că se cunoaște despre această plantă mai multe despre oricare alta (Wallace, 1966).
Se apreciază în prezent că nici o plantă cultivată nu este mai complexă și mai sensibilă din punct de vedere al adaptării decât căpșunul.

DESCRIEREA PLANTEI

Căpșunile cresc bine în soluri fertile, dar pot fi cultivate practic oriunde, sunt rezistente și adaptabile, prind repede și se înmulțesc rapid.
La majoritatea speciilor de căpșuni, frunzele trăiesc câteva luni și sunt distruse numai de înghețurile timpurii. Plantele produc stoloni, niște prelungiri prin care se întind continuu.
Partea subterană a căpșunului este formată dintr-un număr mare de rădăcini adventive, ramificate.
Florile de căpșun sunt polenizate de albine și mai puțin de alte insecte.
Fructele au culoare roșie (de cele mai multe ori), dar există și fructe hibride de culoare albă sau roz. Iar pulpa fructului (care este un fruct fals, format prin îngroșarea receptacului floral, după căderea petalelor, având semințele la suprafața pulpei) este cărnoasă, parfumată și foarte gustoasă – dulce acrișoară, cu efect astringent evident.

EFECTE BIOLOGICE

Ca acțiune principală asupra organismului – căpșunile sunt drenori limfatici prin excelență, acționează în special asupra ganglionilor limfatici – și ulterior asupra rinichilor, stimulând eliminările renale de toxine și acizi.
Dar acțiunea principală a căpșunilor este ASUPRA GANGLIONILOR LIMFATICI – pe care îi ”curăță” de toxine, stimulând eliminarea și circulația acestora de-a lungul limfaticelor spatelui (în special). Ca un fel de ”fluid de desfundare” a țevilor de canalizare, înfundate prin depunerea și acumularea reziduurilor aderente.
Când persoana are sistemul limfatic foarte încărcat cu toxine sau rinichii slăbiți, atunci apare ”alergia la căpșuni” – o erupție de intensitate variabilă pe piele, însoțită sau nu de fenomene alergice respiratorii (umflarea mucoaselor).
Știm că pielea este al treilea rinichi și atunci când rinichii nu funcționează, pielea preia funcția de eliminare. După consumul de căpșune este forțată eliminarea limfatică, și dacă rinichii nu fac față sau sunt prea multe toxine de eliminat – totul va ieși pe piele.
Toți cei care au alergie la căpșuni – știu că acesta este un semnal de alarmă cu privire la starea sistemului lor limfatic și a rinichilor – și știu că au nevoie NEAPĂRAT de o detoxifiere.

Căpșunele au multe alte beneficii asupra sănătății – în afara acestui efect minunat – de ”curățire” a uriașului sistem de canalizare, care este sistemul limfatic.
Au efecte anti-oxidante (anti-îmbătrânire), efecte de detoxifiere și neutralizare a radicalilor liberi (cu protecție împotriva radiațiilor și a diferiților alți poluați și substanțe chimice),
Așa cum spuneam, au un efect de stimulare a diurezei și mai ales a filtrării renale, având și o acțiune tip antiseptic asupra căilor urinare.
Ajută la ”curățarea” articulațiilor de toate depunerile acide, favorizând dispariția durerilor articulare și a durerilor de spate.
Au o acțiune de echilibrare a mineralelor în corp, fiind dovedite a fi utile în tratamentul anemiilor, precum și a dezechilibrelor tiroidei (au un conținut echilibrat în iod). Conțin, printre altele – și amino-acizi, calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, seleniu, vitamina C, acid folic și vitamina A – fiind foarte utile în primele luni ale sarcinii (de câte ori este posibil).

CARACTERISTI SPECIALE

O trăsătură specială a căpșunilor este particularitatea de a rezista foarte puțin în stare proaspătă, alterându-se rapid. Trebuie recoltate și consumate cât mai rapid – întrucât se degradează și-și pierd proprietățile, chiar dacă sunt ținute la frigider (în maxim 3-4 zile se degradează, chiar și la frigider).

Pot fi consumate în diferite blend-uri și amestecuri tip piure (pentru foarte multe persoane, care au tractul intestinal blocat de alimentele gătite și de consumul de o viață de carne, lactate și pâine – sunt de preferat aceste modalități de administrare!) – fie ca atare, fie combinate cu banane (pentru gustul dulce, în cazul căpșunilor mai acrișoare, dar și pentru echilibrarea pH-ului – bananele fiind mai alcaline decât căpșunile), fie cu puțină miere de albine (pentru cine dorește și o poate tolera, mierea de albine având un pH ușor mai acid, atenție la persoanele foarte ”intoxicate” limfatic și sensibile la consum).

În România se consumă relativ foarte puține căpșuni, comparativ cu alte țări vest-europene (media consumul pe persoana pe an este de 2-2.5 kg de căpșuni în vest și sub 500 grame în România! Nu este de mirare că producția locală de căpșuni este aproape inexistentă!

SIMBOLISTICĂ

Căpșunele sunt considerate ”fructe ale evenimentelor” – simbolizând întoarcerea zilelor fericite
Forma sa rotunjită (simbol carnal și feminin), roșul epidermei și pulpei (atracția căldurii, dar și sexualitatea) – combinată cu verdele caliciului și penducului (iubirea inimii) – reprezintă adesea mesagerul iubirii/dragostei de cuplu.
Este un simbol al Naturii și al prospețimii – al MOMENTULUI PREZENT și al trăirii în ACUM.
Căpșunul este un fruct bine întipărit în memoria colectivă, fiind amintirea plăcerilor copilăriei (mirosul de căpșune proaspăt culese rămâne în memoria ”olfactivă” a tuturor oamenilor drept un ”semn al plăcerilor de altădată”).
Căpșunul este un fruct apreciat atât de copii, cât și de adulți, consumat de întreaga familie cu bucurie – fiind foarte ușor de consumat.
Este un fruct gustos și dietetic, cu puține calorii și aducând savoare în amestec cu alte produse (aroma de căpșune este apreciată în creme, înghețate, prăjituri, torturi și vin).

În schimb, este considerat în același timp un fruct scump, fragil și perisabil, a cărui atingere poate produce alergii. Mulți îl consideră un fruct frumos, dar care poate dezamăgi gustativ (cum se întâmplă cu căpșunele din iarnă).
Și paradoxal – căpșunele este un fruct ”anonim”, ascuns, deși atât de bine cunoscut – nimeni nu poate reține denumirea unui singur soi de căpșune, din cele pe care le consumă!

SOIURI DE CĂPȘUNI

Premial (Timpuriu de Pitești) – soi românesc (1989) – timpuriu și rezistent la ger, brume și boli – a fost soiul cel mai des folosit in România – dar azi este considerat unul dintre cele mai vechi și neproductive soiuri.
Soiul Regina, cultivat înca în România pe 70% din suprafețe, este demodat.
În fiecare an apar din vest soiuri noi, care produc și de trei ori mai multe fructe.
Am găsit pe Net descrieri la zeci de soiuri de căpșuni, vă amintesc doar câteva:

Sunrise – soi american – rezistent la ger și secetă, gust bun, intens aromată, roșu aprins
Coral – soi românesc (1992) – gust foarte dulce, acidulat, aromă intensă
Real – soi românesc (1998) rezistent la ger – gust dulce acidulat, fără aromă intensă
Elsanta – soi olandez, foarte cultivat în Europa, datorită posibilităților nelimitate de cultivare – fructe mare, sfero-conic, cu aspect plăcut, aromă plăcut – ușor acid în condițiile țării noastre (căpșunile ușor țuguiate la capăt – și de dimensiuni mari – de pe piață).
Alba – soi italian, timpuriu, productiv, frunze conice, lucioase, uniforme ca mărime, care se păstrează bine (sunt primele căpșuni care apar pe piața noastră, la finalul iernii)
Vissers – căpșuni foarte mari
Elegance – căpșuni rotunjite ca formă
Roxana – soi italian, parfumate și aromate
Irma – soi italian, cu bună producție la hectar, conținut mai mic de fructoză (mai acrișoare)

Cultivatorii de căpșuni încearcă diferite varietăți și au soiuri preferate.
www.nycoleta.sunphoto.ro – include și un clasament al acestor soiuri, cu ”note” date – și câteva fotografii și descrieri ale căpșunilor
Soiuri de ”nota 10” – Albion, Asia (țuguiate, dulci, acrișoare, aromate), Senga Sengana, Elianny, Elsanta, Benicia
Soiuri de ”nota 9” – Meraldo (mici), Thuriga (sensibili, foarte dulci, foarte aromate), Lambada (dulci, aromate), Red Gauntlet, Diamante, Portola, Selva, Roxana (dulci acrișoare) și Alba
Soiuri de ”nota 8” – Cardinal, Premial, Cavalier, Anabella
Soiuri de ”nota 7” – Cesena, Marmolada, Pandora

BIBLIOGRAFIE

Wikipedia
www.capsun.flora.ro
www.nycoleta.sunphoto.ro

Experiențe cu căpșuni 2014Untitled-3-1024x768

Căpșunile nu se numără printre fructele mele favorite.
Dar îmi place gustul lor și ocazional, îmi place aroma lor, combinate cu alte arome.
Nu le pot mânca ”singure” – ca atare. Nu am găsit, până în prezent, nici un soi de căpșuni care să mă convingă prin dulceața sa reală, că acestea pot fi mâncate – ca atare.
Nici măcar cele de prin curte – care cresc sălbatice printre celelalte ierburi.
Pentru că terenul este uscat, nisipos, căpșunile noastre sunt mici, consistente și dulci-acrișoare.

Am procurat căpșuni de la piață și am testat combinația de ”blend de căpșuni și banane” – care mi se pare sățioasă și nutritivă, după o zi aglomerată la cabinet.Untitled-32-1024x768

 

Suntem în plină lună iunie și la piață pot fi găsite zeci de sortimente românești de căpșuni, aromate și zemoase.

Cam aceasta este cantitatea de fructe pe care o folosesc pentru un blend – aproape 1 kg de căpșune și 3 banane cât mai coapte.
Apoi pun totul la ”amestecat” (da, puteți protesta la ”blenduire”, că este un procedeu care modifică structura fructelor, că încarcă fructele cu câmp electromagnetic, etc etc – dar stomacul și intestinele mele încă refuză consumul atâtor fructe crude – ”ca atare” – tubul meu digestiv încă nu este destul de sănătos, de lipsit de acidoză și de puternic pentru a putea digera alimentele, ca atare – așa că încă îl ajut cu prelucrări tip ”blenduire” sau ”juice-ing” (sucuri).Untitled-5-768x1024

 

Și când este gata blend-ul – se servește pe îndelete, pe post de masă de seară – în mai multe reprize. 1-2 pahare înainte de plimbarea de seară – și 1-2 pahare – după plimbarea de seară!

În vizita noastră în Moldova, am primit niște căpșuni de curte, mici și cam acrișoare (cam ca ale noastre):

Mi-a luat vreo oră să le curăț, spăl și sortez – și am ales o parte dintre ele pentru a face tot așa, un blend de căpșuni, în care am pus doar o singură banană, pentru puțină dulceață.
În timpul prelucrării – am tot gustat din ele – și chiar m-am săturat doar cu acest ”ciugulit” pentru că aceste mici căpșuni sunt tare consistente!

Și blendul a ieșit destul de consistent și de sățios – mult mai concentrat decât varianta cu ”căpșuni de cumpărat” încercată anterior.

Untitled-33-1024x768

Voi continua și experiențele cu căpșuni – sezonul este abia la început!
Îmi place aventura fructariană – mă face să explorez teritorii familiare cu ochi noi, să aflu detalii uimitoare despre fructele pe care le-am avut dintotdeauna la dispoziție și nu le-am considerat niciodată articole alimentare potențial fundamentale pentru corpul omenesc.

© 2011 - 2018 Fundatia Simile. Toate drepturile rezervate.

Sprint Pharma detine o gama larga de suplimente alimentare si suplimente nutritive 100% naturale ce va ajuta in ameliorarea diferitelor afectiuni de care suferiti.
Fie ca vine vorba de pietre la rinichi, prostata, afectiuni ale ficatului, circulatie, afectiuni ale articulatiilor, digestie, colici abdominale ale bebelusilor, memorie scazuta, colesterol sau raceala si gripa, la Sprint Pharma gasiti suplimentele alimentare naturale de care aveti nevoie.